News

”Ajungerea la recompensă este recompensa în sine”,  spune Adrian Rădulescu, antrenorul campionului mondial la înot David Popovici. În cel de-al patrulea episod al proiectului ”Water Chef: în adâncurile unui record mondial” susținut de Ascendis, jurnalistul Radu Naum a aflat de la Adrian Rădulescu în ce măsură călătoria spre obținerea premiilor influențează viața sportivului de performanță.

Citiți mai jos câteva declarații ale lui Adrian Rădulescu în cadrul interviului:

• Valorile sportului nu sunt date doar de clasamente. Din bazin, din sală sau din birou nu trebuie să pleci doar cu medalii, trebuie să pleci un om mai bun pentru societate. Sunt lucruri pe care acolo le poți dobândi, fie că vorbim de modestie, de grija pentru cei din jur, de fair play, de onestitate, sunt până la urmă lucruri de luat acasă și de împărțit cu copiii.
• În evoluția celor mici eu văd adesea că ei primesc recompense la început și acestea nu sunt neapărat corelate cu activitatea în sine. Părinții îți spun :”Primești X premiu dacă primești medalia X”, dar nu ești răsplătit pentru lucrurile mici pe care le faci mereu: că ai venit la antrenament, că ai făcut antrenamentul bine etc. Și de aici ajungi să îți proiectezi doar obiective mari, care de multe ori ajung să fie prea mari pentru tine, și cum e proverbul: când muști mai mult decât poți mesteca, inevitabil apare deziluzia, supărarea, demotivarea și într-un final, chiar și abandonul.
• Indiferent câtde strălucitoare este medalia, vrei ca sportivul să știe să zică ”Bună ziua”, să știe să zică ”Mulțumesc”, iar atunci când are oportunitea să facă un lucru bun, să îl facă fără să stea pe gânduri. Studii recente au început să schimbe un pic optica despre dopamină, molecula neuromodulatoare pe care o secretăm atunci când ne atingem diverse obiective. Deși inițial era considerată molecula plăcerii, ea începe să fie considerată molecula anticipării și funcționează ca un mecanism de combatere a incertitudinii cu care noi ne confruntăm, fie că e vorba de o cursă, fie că e vorba de sport, fie că e vorba de școală, carieră, familie. Ea, ca funcționalitate, ne împinge către înainte, înainte să ajungem acolo.
• Niciodată nu am mers cu David Popovici nu am mers la o competiție cu gândul: mergem acolo ca să câștigăm. Mergem acolo cu gândul să facem cel mai bine sau să găsim cea mai bună versiune a noastră posibilă. Și lucrurile după aceea au venit de la sine. Și dopamina funcționează foarte simpatic pentru că ea te va împinge înainte, te va trage înainte înainte să câștigi medalia, nu după. Și asta o poți simți în timpul cursei, când vezi că ești înaintea celorlalți și o să pui mâna pe perete primul, o să o simți când ai venit la bazin și urmează cursa, urmează finala și vezi care este senzația și care este percepția ta în momentul respectiv și da, o găsești zi de zi la antrenamente. 
• Ajungerea la recompensă este recompensa în sine.